|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
PRIMA PAGINA ISTORIC ARHEOLOGIE PROIECTE CARTEA DE OASPETI CONTACT | ||||
| ISTORIC EXPOZITII PUBLICATII PROIECTE PROGRAM VIZITATORI PRIMA PAGINA | |
||||
|
|
|
|
||
|
|||||
|
|
||||
|
Expozitia "Matei Basarab - 350" este prilejuita de comemorarea mortii marelui voievod, care si-a gasit sfarsitul pe 9 aprilie 1654, in casele domnesti de la Targoviste "de inima rea" si datorita "zurbei", dupa cum spunea cronicarul Radu Popescu. Deschiderea acestei expozitii, in fosta capitala a Tarii Romanesti, isi gaseste justificarea in importantul rol al orasului incepand cu anul 1640, cand redevine principala resedinta domneasca. Documentele emise de cancelaria domneasca atesta o dezvoltare economico-sociala si culturala fara precedent, fapt ce-l determina pe calatorul Paul de Alep sa considere Targovistea asemanatoare Alepului si Damascului. 
Expozitia este o incercare de transpunere peste secole a valorilor culturale si spirituale ale societatii muntene din vremea domniei lui Matei Basarab. Ca un elogiu adus eforturilor de a transmite urmasilor marturii nemijlocite, prezentam, ca aspect pregnant, capodopere ale artei religioase din patrimoniul unor lacase de cult din judetul Dambovita. Amintim aici usile imparatesti adapostite de biserica Sf. Gheorghe din Costestii de Vale, creatie autohtona de valoare exceptionala. De asemenea sunt prezentate publicului icoane praznicare de la manastirea Sarindar din Bucuresti, aflate in prezent in patrimoniul bisericii Sf. Haralambie din Frasin. Realizari ale unui atelier grecesc de la mijlocul secolului al XVI-lea, acestea se evidentiaza printr-o tehnica desavarsita in redarea scenelor iconografice. Matei Basarab alaturi de doamna Elina s-au evidentiat si prin grija de a inzestra cu odoare manastirile, cum este de pilda crucea pentru Sfanta Masa, daruita manastirii Dealu, sau o icoana imparateasca pentru biserica Sf. Nicolae Andronesti.      
Pentru arta si cultura Tarii Romanesti, epoca lui Matei Basarab, va sta la baza cristalizarii si apoi
infloririi primului stil national denumit si brancovenesc.
Documentele emise de cancelaria domneasca, ca si cele private, aduc in prim plan diferite aspecte ale
vietii sociale si economice: fuga taranilor de bir si pustiirea satelor, colonizarea rurala, cresterea
volumului comertului, importanta oraselor ca locuri de desfacere si depozitare a marfurilor, practici
ale economiei de schimb - camata, zalogul -, acordarea de imunitati boierilor, dar mai ales manastirilor.
Numarul mare de negustori, care isi desfasurau activitatea in oras, si amploarea tranzactiilor incheiate,
este confirmat de tezaurele monetare descoperite, cele mai multe avand in componenta piese cu nominal
mare (tezaurul de taleri si florini descoperit in anul 1962 in altarul bisericii Sasilor, ca si cel de
la Vladeni, judetul Dambovita).
Materialul ceramic este si el bine reprezentat, avand in vedere campaniile de sapaturi desfasurate
incepand cu anii '60. Prezentam aici, o cahla - placa datata 1640-1646, decorata in relief cu un
calaret in costum occidental.
  
O sarcina dificila a fost selectarea celor mai reprezentative obiecte de podoaba, avand in vedere cantitatea descoperirilor, dar si valoarea artistica. Remarcam prezenta predominanta a inelelor sigilare datorata cu siguranta rolului lor functional.
Demersul tematic este accentuat, estetic si functional, prin reamenajarea spatiului expozitional, dupa
principiile actuale ale conservarii si valorizarii patrimoniului cultural.
Pentru mai multe imagini din expozitia "Matei Basarab - 350" apasati AICI Speram ca prin aceasta expozitie s-a reusit comprimarea timpului, readucand in constiinta publicului imaginea unui domnitor care a creat o epoca. |
 |
 |
 |
 |
