Desi Matei Basarab nu a fost un carturar, a stiut sa atraga la curtea sa pe cei mai invatati oameni ai epocii sale: Udriste Nasturel, Episcopul Ignnatie de Ramnic, mitropolitii Stefan si Teofil, grecul Pantelimon Ligaridis.

Se reia programul tipografic al lui Coresi, aducandu-se in tara doua tiparnite, cu sprijinul mitropolitului Kievului, Petru Movila. Una va fi instalata la Campulung - unde se vor tipari patru titluri de carte -, iar cealalta mai intai la Govora, dupa care va fi dusa la Manastirea Dealu, pentru ca in cele din urma sa ajunga la Targoviste, unde vor fi tiparite 21 de titluri de carte. Au fost scoase de sub tipar carti de cult si cu caracter juridic (Indreptarea Legii), pentru romanii din cele trei tari, dar si pentru alte popoare crestine din sud-estul Europei. Matei Basarab a sprijinit lupta mitropolitului Petru Movila impotriva influentei protestante asupra puritatii credintei ortodoxe. A incurajat, de asemenea, artele caligrafiei si miniaturii, arte complementare ce vor infrumuseta cartile tiparite (cunoscut fiind, printre altii, miniaturistul Antim).

Asa cum aprecia Nicolae Stoicescu, din ordinul si pe cheltuiala domniei a fost sustinuta o politica culturala ce urmarea inzestrarea lacasurilor de cult cu carti si odoare. Toate aceste realizari in domeniul culturii nu ar fi fost posibile fara o politica ferma in domeniul economic (fiscalitate ridicata) si administrativ (sama talerului). Nu trebuie minimalizate extinderea suprafetelor cultivate, extragerea sarii, a minereurilor, comertul cu Poarta si cel cu Occidentul.