Mentorul aparitiei tiparului in Tara Romaneasca este voievodul Radu cel Mare, in timpul caruia si cu sprijinul lui, Macarie tipareste la Manastirea Dealu primele carti religioase, in limba slavona: Liturghier (1508), Octoih (1510), Evangheliar (1512). Regasim in muzeu dovezi ale eforturilor de a tipari la Targoviste si Brasov in limba slavona, Dimitrie Liubavici (Apostol, 1547), o editie si pentru Moldova, Oprea Logofatul si Coresi care tiparesc in limba slavona (Octoih slavonesc, 1557, Triod penticostar, 1558) dar si in limba romana (Intrebare crestineasca, Brasov 1559).

Este evidentiat meritul voievodului Matei Basarab care, dupa o perioada de aproape un secol de stagnare, din cauza vremurilor neprielnice, reia initiativa sprijinirii activitatii culturale prin raspandirea tiparului. In vremea sa au aparut la Govora Pravila cea mica (1640), prima carte de legi si Evanghelia invatatoare (1642), carte care a fost retiparita de catre Meltie Macedoneanu la Manastirea Dealu (1644). Activitatea tipografica constituie o preocupare si pentru tipografii din celelalte provincii romanesti: Cazania lui Varlaam (Iasi 1643), Noul testament de la Balgrad (Alba iulia,1648) tiparit sub ingrijirea mitropolitului Simion Stefan. Biblia de Bucuresti (1688) si nu in ultimul rand Indreptarea legi (1652), carte tiparita in chiliile fostei Mitropolii de la Targoiste, toate aceste eforturi vorbesc vizitatorului despre continuitatea de limba si cultura a tuturor romanilor in intreg spatiul romanesc.